”NU știu cum să scap de stresul la locul de muncă!”
”NU mai am timp să termin tot ce trebuie să fac!”
”Iar NU am toate informațiile cerute de manager”
”Lucrez de dimineață și NU am luat nici măcar 1 minut pauză…”
”În ritmul ăsta NU voi avansa niciodată în carieră!”
Și exemplele ar putea continua. Avem astfel o înșiruire de ”NU”-uri care înseamnă tot atâtea motive de stres pentru mulți dintre angajați. Aceștia se confruntă cu sarcini tot mai multe de îndeplinit într-un interval de timp care parcă niciodată nu e suficient, cu probleme personale care le afectează productivitatea la muncă, dar și invers – cu mailuri sau telefoane la care răspund în timpul liber ori cu lipsa de înțelegere din partea șefilor.
Așa se face că stresul devine copleșitor și dăunător pentru sănătatea fizică și psihică a angajaților și una dintre cele mai mari probleme ale mediului actual de business, afectând performanța companiilor.
Deși par a fi sinonime, trebuie făcută o diferențiere între presiunea și stresul la locul de muncă. Suntem de acord cu toții că, în contextul cerințelor tot mai mari și a ritmului tot mai alert din mediul economic actual, presiunea pe care managerii o pun pe angajați nu poate fi evitată. Dar aceasta trebuie menținută la nivelul în care menține o persoană motivată, doritoare de a învăța și de a munci în limitele resurselor fizice și psihice pe care le are. Dacă presiunea devine excesivă și nu este gestionată în mod corect, se ajunge inevitabil la stres.
Tipuri de stres la locul de muncă
Specialiștii au identificat mai multe tipuri de stres care îi afectează pe angajații unei companii. Astfel, cel mai des întâlnit este stresul fizic, care se referă la epuizarea corpului, persoana fiind extrem de obosită. Acesta poate apărea mai ales la salariații care realizează sarcini fizice care pun presiune asupra lor ori la cei cei care călătoresc mult, trec des de la un mediul la altul și schimbă fusurile orare.
Stresul emoțional este cel mai apare în urma unor evenimente deosebite din viața personală, dar își pune amprenta și asupra locului de muncă. De exemplu, trecerea printr-un divorț, certuri ori decesul cuiva apropiat îl poate face pe individ să se manifeste nervos, să fie iritat sau depresiv, cu efecte asupra activității sale în cadrul unei organizații.
Oarecum ”legat” de stresul emoțional este cel traumatic, provocat de emoții violente care modifică personalitatea unui individ și care îi afectează acestuia relațiile de muncă.
Tot mai des se vorbește în perioada actuală de stresul cronic, acut sau „burnout”. Este un conceptul care se referă la o stare de epuizare fizică, emoțională și mentala provocată de stresul excesiv și prelungit. În cazul stresului cronic, angajatul se simte copleșit și este incapabil să răspundă solicitărilor legate de activitățile uzuale.
Cauzele apariției stresului la angajații unei organizații
Printre cauzele care generează stresul la locul de muncă sunt cele legate de felul în care o persoană își organizează sarcinile de lucru, de desfășurarea efectivă a activității, de relațiile cu șefii și colegii ori de condițiile de muncă nesatisfăcătoare. De exemplu, un angajat poate resimți stres dacă volumul de lucru este prea mare, dacă efectuează o activitate repetitivă, plictisitoare sau, din contră, într-un ritm alert.
Și programul de lucru poate cauza stres prin apariția necesității de a sta peste program ori prin lipsa pauzelor. Controlul excesiv din partea șefilor poate duce la teama constantă a angajatului de a nu da greș în fața superiorilor, în timp ce dorința de a obține o avansarea profesională sau o mărire salarială îl va face să presteze ore suplimentare ori să îndeplinească tot mai multe sarcini. Iar de aici până la stres nu e decât un pas.
Cercetările au demonstrat că stresul apare mai ales când solicitările sunt exagerate, iar angajatul nu are abilitățile și cunoștințele pentru a face față presiunii. În plus, tensiunea și disconfortul sunt resimțite de o persoană care are este discriminată la locul de muncă, nu este implicată în luarea deciziilor sau în stabilirea metodelor de lucru ori este pusă în situații imprevizibile sau conflictuale în care nu știe cum să reacționeze.
Specialiștii au identificat și stresul provocat de anticipare, care apare în cazul în care angajatul știe că va urma un eveniment important ori o situație despre care nu are multe informații. De multe ori, cu cât evenimentul viitor este mai important, cu atât stresul este mai puternic.
Efectele stresului asupra angajaților și a companiei
Stresul la locul de muncă este o problemă ce nu trebuie ignorată, pentru că are efecte negative atât asupra angajaților, cât și a companiei. Tensiunea, încordarea și disconfortul pe care le resimte o persoană la locul de muncă îi pot provoca un comportament atipic, disfuncțional, transformând-o într-un salariat iritat și epuizat, cu dificultăți de a concentrare și de a lua decizii.
Stresul poate afecta sănătatea fizică și psihică, ducând la apariția unor afecțiuni precum insomnie, boli ale sistemului digestiv, hiper- și hipotensiune ori migrene.
În cazuri extreme, individul afectat de stres nu mai are capacitatea de a-și îndeplini sarcinile de serviciu, iar asta afectează în mod direct compania din care face parte. Din cauza stresului la locul de muncă, o organizație se poate confrunta cu absenteismul salariaților, lipsa de implicare a acestora și productivitate redusă. În acest fel, costurile firmei devin din ce în ce mai mari, iar imaginea companiei este profund afectată.
Cum poate fi combătut stresul la locul de muncă
Deși nu există o rețetă ”minune” de combatere a stresului la locul de muncă, diferite metode pot fi aplicate atât de către angajați, cât și de companii. Primii pot să își managerieze timpul (pentru a obține un echilibru între muncă și viața personală) și sarcinile (prioritizarea sau delegarea acestora, segmentarea marilor proiecte în proiecte mai mici). Pe lângă aceasta, sunt foarte importante lucruri și gesturi aparent simple – precum efectuarea unor exerciții de relaxare, utilizarea unor produse ergonomice la serviciu, o dietă echilibrată, păstrarea unei gândiri pozitive prin discuții cu persoane de încredere sau chiar cu un psiholog.
La rândul său, conducerea unei organizații are obligația de a lua măsuri de management a stresului în rândul angajaților. Aceștia pot fi învățați cum să-și gestioneze timpul și sarcinile, le pot fi oferite un program de muncă flexibil, modalități personalizate de lucru ori programe de motivare financiară.
De asemenea, digitalizarea proceselor și încurajarea cooperării îi face pe angajati mai productivi și mai fericiți – fiind antidoturi pentru stresul la job. De asemenea, promovarea concurenței sănătoase între angajați și a concursurilor interne îi poate motiva pe aceștia să performeze, să fie mai buni și să adere la scopul și obiectivele companiei.
Comunicarea directă și oferirea informațiilor potrivite, la momentul potrivit, ajută personalul să înțeleagă mai bine ce are de făcut, să își organizeze mai bine timpul și task-urile.
Eficiența și productivitatea angajaților poate fi crescută prin oferirea accesului facil la conținut esențial, prin intermediul Prisma Matrix, un sistem de afișaj digital interactiv și automatizare procese HR care facilitează comunicarea dintre managementul unei companii și angajați.
Managementul stresului la locul de muncă prin sistemul Prisma Matrix
Dezvoltat de Quartz Matrix, sistemul Prisma Matrix le permite angajaților să acceseze simplu, la orice oră, documente care sunt depozitate digital. Astfel vor putea să își urmărească targetele individual sau pe departamente, gradul de îndeplinire al acestora și nivelul de performanță la care s-a ajuns (îndeplinire KPI). Fiecare persoană din cadrul companiei va putea reacționa prompt la indicațiile primite, ceea ce va duce la atingerea targetelor propuse.
Prin acest sistem, angajații scapă de stresul căutării unor informații, al completării și depunerii unor cereri ori al pierderii unor date esențiale. Totul se petrece digital, într-o manieră simplă și accesibilă și va duce la crearea unui mediu sănătos, cu influență pozitivă asupra productivității, eficienței și moralului salariaților.
În plus, transparența întărește încrederea și coeziunea dintre angajați, iar împărtășirea obiectivelor și a realizărilor le oferă tuturor membrilor unei organizații o viziune comună cu privire la țelurile companiei.